Istoric locație Pub 13
MORE MAJORVM…
Această încăpere deosebită, care din punct de vedere arhitectonic este o construcție impresionantă unică în arhitectura militară, ecleziastică sau civilă din sud-estul Europei, fiind timp de cinci secole martora unor evenimente de interes istoric și national, luând mai multe intrebuințari in funcție de nevoile și interesele acelor vremuri dupa cum urmează pe ani;
I. 1504 - ”Barbacana Porţii Sf. Gheorghe’” sau ”Turnul Portii”. Construită din piatră de râu la începutul secolului al XVI-lea cu scop militar ca barbacană* (*amenajare defensivă ) in fata porții Sf. Gheorghe, fosta ,,Praetoria’’ (intrare rezervată guvernatorului, comandantului LEG.XIII GEMINA și oficialilor Romei ) cu Luppa Capitolina ale Castrului Roman, pe amplasamentul căruia în anul 1516 a început ridicarea cetații medievale Bălgrad* (*”Orașul Alb’’, nume dat de piatra de calcar folosită la construcția Castrului ). Planul armatei Habsburgice din 1711(*1) ne arată ca accesul principal in cetatea Băgrad se făcea prin poarta Sf.Gheorghe aceasta fiind protejată de o barbacana de plan circular deservită de un pod ridicător și de o curte.
II. 1599 - La 1 Noiembrie, Barbacana îsi deschide porțile si-l primește pe Mihai Viteazul, Voievod al Valahiei in cetatea medievală Bălgrad (Capitala Transilvaniei 1542-1690), în urma victoriei de la Șelimbar, devenind astfel guvernator de Transilvania realizând Unirea politică a Transilvaniei, Moldovei și Țării Românești. Barbacana medievală a porţii Sf.Gheorghe este şi astăzi vizibilă prin piatra aflată la baza acestei încaperii.
III. 1715 - ,”Pulberaria Rotundă’’ (Depozitul de armament) În programul construcţiilor cetăţii celei noi, la nivelul substrucţiilor, barbacana a fost curăţată de ruine şi conservată la interiorul noului bastion al Cetăţii ”Alba Carolina”, adăugandu-i-se suplimentar din caramidă; un pilon,bolţi cu răsuflători si un pod de lemn peste santul de aparare(care se incendia in caz de asediu) pentru a deservi un depozit de pulbere. Construită în timpul domniei lui Carol al VI-lea, în cel de-al VII-lea bastion numit Sf.Ioan de Capistrano sau al Transilvaniei, în perioada anilor 1715-1738, ea facea parte din lucrarile ascunse de o deosebită importantă, destinată pentru păstrarea și depozitarea armamentului, prafului de pușca si de tun, precum si proiectilele acestora (Cetatea fiind centrul militar al Transilvaniei şi depozitul general de armament). Proiectată de arhitectul italian Giovanni Morandi Visconti în 1714, ea a fost finalizată de catre urmașii acestuia, arhitecții Iosif Quandri și Konrad von Weiss, în perioada 1718-1738. Construcția mai apare clar și in proiectele fortificației din anii 1731 (*2) in legenda explicativa la litera H ”magazie de pulbere”, iar in cele din 1738 si 1747 este numita ’’pulberaria rotunda’’.
IV. 1849 - ”Moara Cetații” urmând a fii amenajată în depozitul de pulbere rotund în timpul asedieri Cetații din primavara anului 1849, ea fiind acționată de patru cai (*3), unde se mai poate observa și azi locașurile grinzilor morii din pereți. Proiectul a aparținut arhitectul Col.Domashewskz.
V. 1968 - ”Crama’’, a fost inaugurată de către Nicolae Ceaușescu cu ocazia sarbătoririi semicentenarului Unirii Transilvaniei cu România si era cel mai cunoscut local al acelor vremuri remarcându-se prin petrecerile cu lăutari. A funcționat pană in 1976.
VI. 1989 -Revoluția gaseste spațiul sub administrarea Armatei Române și primește o noua destinație, de “ascunzatoare”pentru a proteja membrii Securitați de furia populației.
VII. 2003 - ”PUB 13” a fost prima investiție privata din Cetate și s-a deschis în noiembrie 2003, după șapte luni de restaurare și punere in valoare a spatiului.
Pentru cunoscatori… atmosfera, locul și concepția sa înseamnă mai mult decât un spațiu în care băutura se asortează de minune cu mâncarea buna si cu muzica de calitate. Locul îți creaza un sentiment nobil pentru ca in sine respecta ideea pierduta de nobil prin excelența, fara titluri, fara onoruri, doar prin discreție si deschidere, de la mirosul vinului fiert pana la apetisantele preparate, atragand acele persoane care sunt în cautarea atmosferei de altadata aceea a cavalerilor si al principi(i)lor, pe care o credeau pierduta prin galbenele pagini ale carții de istorie. Cine vine la noi revine cu drag amintindu-și cu plăcere ca în Cetatea din Alba Iulia există un loc care respecta istoria, tradiția și oamenii contemporani. Pentru că nu este vorba doar despre vin si mâncare, e mereu mai mult decat atât și întotdeauna e altfel…
”Asta-i pohta ce-am pohtit” - Mihai Viteazul
*(1) 1711